Ăsta e pentru noi, fetele!

Îmi este greu să încep, deoarece cred că tema aceasta este mult prea dezbătută. Cine suntem noi, fetele, domnişoarele, femeile, doamnele? Ce căutăm în viaţă? Ce simţim noi? Cum gândim? Probabil că aici ar trebui să se facă o serie de cercetări ştiinţifice pentru a se înţelege foarte bine cum funcţionăm, după ce ne ghidăm şi care ne sunt adevăratele trăiri.
Fiecare din noi este specială şi sunte perfect conştiente de asta. Ne naştem cu ceva, cu un fel de strălucire care, în timp, va deveni evidentă. Da, aşa este. Chiar de la vârsta când începem să ascultăm primele poveti ce se termină mereu cu bine-cunoscutul şi clişeicul "Şi-au trăit fericiţi până la adânciţi bătrâneţi" începem să sclipim, deoarecele nemuritoarele Ceunşăreasa, Albă-ca-Zăpada, Belle din "Frumoasa şi Bestia" şi toate celelate prinţese eterne ale literaturii pentru copii vor deveni idealurile noastre. Toate vrem la 3-4 ani să fim prinţese când vom fi mari: să purtam rochii frumoase, să trăim într-un castel şi să îl întâlnim pe Făt-Frumos, care, atunci când vom fi mai mari, îl vom vedea venind pe un cal alb în ale noastre frumoase momente de visat cu ochii deschişi. Dar apoi, ne vom da seama că nimeni nu va apărea şi vom începe să ne căutam un alt prototip, un fel de combinaţie între cele trei personaje masculine din Gossip Girl. Sau mă rog, fiecare cu idealul ei, căci gusutrile aici chiar nu se discută.
Cu toate astea, vom fi de neînţeles, pentru că, în orice caz, niciodată nu ştim ce vrem, ce căutăm, care ne este scopul ( eu una chiar nu ştiu!). Chiar obişnuim să ne numim nişte dezastre totale, care dau cu bâta-n baltă de fiecare dată când nu este cazul, care vor strica orice moment frumos dintr-o prostie, care vor da cu piciorul la unica şansă de a fi fericite. Da, mai mult ca sigure cu toate vrem să fim fericite, să-l găsim pe EL, cel care ne va face să râdem, ne va face obrajii să roşească (hai, trebuie sa recunoaştem că, deşi unele din noi avem caractere mult mai puternice, avem şi noi momentele noastre de slăbiciune), ne va face să visam, ne va face să ne simţim în siguranţă, ne va iubi pentru cine suntem noi, nu pentru ce am vrea să fim. Suntem pline de defecte, dar, avem la fel de multe calităţi, ce trebuie apreciate şi puse în valoare Suntem contradictorii, avem toane şi trăim într-un univers dominat de semne de întrebare. Chiar noi suntem nişte semne de întrebare. Chiar mă gândesc cum de reuşim să trecem prin fiecare zi fără să fii primit răspunsuri la întrebările noastre.
Suntem sensibile, si vom plânge, dacă nu ne mai putem stăpâni. Unele plângem chiar şi la filme. Ceea ce e destul de jenant, nu? Dar mie mi se pare destul de drăguţ. Suntem independente până la un anumit punct, căci, deşi nu vrem să recunoaştem, avem nevoie de ajutor de foarte multe ori. Nu suntem înţelese, dar noi îi înţelegem pe ceilalţi. Avem o nevoie permamnentă de evadare şi vrem să dăm tot ce e mai bun din noi, că ştim care ne sunt puterile şi vrem să ne afirmăm. Cu toate astea, suntem diferite unele de celalalte.
Ne place să clipim, să râdem ca nişte copii, fără să ne pierdemf eminitatea şi delicateţea. Avem acel element x ( nu ăla pe care-l au fetiţele Power Puff ) care ne face să fim nişte prezenţe delicate, misterioase, ce ne vor face mereu să fim în centrul atenţiei. Şi voi, băieţilor, veţi căuta mereu pe cea pe care o vedeţi stând singură, cu privirea pierdută, aşteptând, în ploaie, zgribulită şi veţi zice " Oh, man, este aşa de nevinovatăă, de drăguţă şi de neajutorată!". Şi atunci vei veni şi îţi vei da seama că she is the one, right?