Azi, eu, chiar eu, am luat decizia înţeleaptă, coruptă fiind de cele mai bune prietene ale mele de a nu trece pe la liceu. Aşa că, în urma unui instinct suprem, nu m-am dus şi mi-am petrecut ziua cu ele. Ei, bine. Am început cu o cafea în Frame, o cafenea pe la Romană care este foarte drăguţă, cu o atmosferă caldă şi primitoare ( ar trebui să-l încercaţi, merită ). Apoi, am zis să o însoţim pe a noastră C la ea la liceu.
Tipic nouă, din glumă în glumă, am reuşit să atragem atenţia unui om, care aştepta liniştit autobuzul în staţie. Omul, probabil foarte amuzat de noi, a început ( după auzitele lui G) să-mi spună că sunt frumoasă şi că mă iubeşte. Era american, i guess, deşi româno-engleza lui era indescifrabilă pentru mine. Probabil că mi-am găsit un admirator secret cu vreo zece ani mai tânăr decât tata ( laughs) Omul s-a urcat în autobuz şi mi-a trimis pupici, iar semnul făcut a părut a fi un bine-cunoscut semn cu degetul din mijloc. Apoi, am convins-o pe G că nu a făcut niciun semn urât, deşi ea era pregătită să-i arate sublimul semn.
Apoi, la liceu la C, mi-am regăsit un coleg de grădiniţa, care părea destul de bulversat de faptul că eu aveam poze de la grădiniţă în geantă. ( super-inspiraţie de dimineaţa de a lua pozele cu mine. de fapt, trebuie să-i mulţumesc lui A că de dimineaţă mi-a zis să aduc poze de când eram mică la liceu ). De acolo, formând o gaşcă mai mare ne-am dus sa mâncăm, unde ne-am distrat şi ne-am amuzat, fără să ne dăm seama cât de repede a trecut ziua. Apoi, când am plecat de acolo, a început să plouă. Trist.
În autobuz, C a zis că sunt nebună şi, partea proastă e că, deşi nu-mi place să zic asta, are dreptate. Şi cu toate astea noi facem sondaje:
M: Vrei să facem un sondaj?
C: NU!
M: De ce? Nu mă crezi în stare?
C: Tocmai asta e problema, că te cred în stare.
M: Dar ţi-e ruşine pentru tine sau pentru mine?
C: Pentru TINE!
...( discuţia continuă; peste cinci minute )
C: Uite, am un fir blond!
M: Nu ţi-ar sta bine blondă!
C: Hai să facem un sondaj!
M: HAI!
C: NU! Uite, se uită la noi omul ăla.
M: Ce om? Să-i fac cu mâna!
C: Încetează! Mai bine nu te uiţi! Uite-l şi p-ăsta de a fost cu noi în generală cum se uită la noi!!
M ( vorbind mai tare): Şi la grădiniţăăăă!
C: TACI!
M: M-a auzit? Asta este!
...( şi C a scris pe geam pe cine iubesc eu şi aşa autobuzul a plecat cu tot cu ale mele sentimente scrise pe geamul murdar şi aburit )
Tipic nouă, din glumă în glumă, am reuşit să atragem atenţia unui om, care aştepta liniştit autobuzul în staţie. Omul, probabil foarte amuzat de noi, a început ( după auzitele lui G) să-mi spună că sunt frumoasă şi că mă iubeşte. Era american, i guess, deşi româno-engleza lui era indescifrabilă pentru mine. Probabil că mi-am găsit un admirator secret cu vreo zece ani mai tânăr decât tata ( laughs) Omul s-a urcat în autobuz şi mi-a trimis pupici, iar semnul făcut a părut a fi un bine-cunoscut semn cu degetul din mijloc. Apoi, am convins-o pe G că nu a făcut niciun semn urât, deşi ea era pregătită să-i arate sublimul semn.
Apoi, la liceu la C, mi-am regăsit un coleg de grădiniţa, care părea destul de bulversat de faptul că eu aveam poze de la grădiniţă în geantă. ( super-inspiraţie de dimineaţa de a lua pozele cu mine. de fapt, trebuie să-i mulţumesc lui A că de dimineaţă mi-a zis să aduc poze de când eram mică la liceu ). De acolo, formând o gaşcă mai mare ne-am dus sa mâncăm, unde ne-am distrat şi ne-am amuzat, fără să ne dăm seama cât de repede a trecut ziua. Apoi, când am plecat de acolo, a început să plouă. Trist.
În autobuz, C a zis că sunt nebună şi, partea proastă e că, deşi nu-mi place să zic asta, are dreptate. Şi cu toate astea noi facem sondaje:
M: Vrei să facem un sondaj?
C: NU!
M: De ce? Nu mă crezi în stare?
C: Tocmai asta e problema, că te cred în stare.
M: Dar ţi-e ruşine pentru tine sau pentru mine?
C: Pentru TINE!
...( discuţia continuă; peste cinci minute )
C: Uite, am un fir blond!
M: Nu ţi-ar sta bine blondă!
C: Hai să facem un sondaj!
M: HAI!
C: NU! Uite, se uită la noi omul ăla.
M: Ce om? Să-i fac cu mâna!
C: Încetează! Mai bine nu te uiţi! Uite-l şi p-ăsta de a fost cu noi în generală cum se uită la noi!!
M ( vorbind mai tare): Şi la grădiniţăăăă!
C: TACI!
M: M-a auzit? Asta este!
...( şi C a scris pe geam pe cine iubesc eu şi aşa autobuzul a plecat cu tot cu ale mele sentimente scrise pe geamul murdar şi aburit )
2 comentarii:
=)))))
:) E drăguţ să-ţi laşi sentimentele pe un geam murdar. Poetic. Eu întotdeauna desenez un smiley atunci când geamurile autobuzului sunt aburite... mă gândesc că poate într-o bună zi va face pe cineva care are nevoie de asta să zâmbească.
Trimiteți un comentariu